entru că noi, românii, suntem un popor declarat creştin în proporție peste 95% ("Crezi în Dumnezeu? Da. Cum să nu?!... Auzi întrebare!"), am căutat să înțeleg cât mai exact ce spune Biblia cu privire la căsătorie, divorţ şi dreptul de a te recăsători. Concret am fost interesat să aflu părerea Lui Dumnezeu despre divorț și recăsătorire. Și iată ce am găsit scris în `Cuvântul Său inspirat` - Biblia:

Mai mult decât atât, am rămas impresionat de faptul că profetul Ioan și-a pierdut viața din cauză că a insistat public asupra faptului că lui Irod nu-i era permis s-o aibă de soție pe Irodiada, soția fratelui său Filip. După cum se știe, această situație a împins lucrurile până acolo încât lui Ioan i-a fost tăiat capul, deși Irod nu dorea asta, căci este scris că Irod "îl ocrotea"... "și-l asculta cu plăcere" pe Ioan. Prin consemnarea acestui eveniment, mesajul transmis de Biblie în ce privește dreptul legitim în fața Lui Dumnezeu de a te recăsători consider că nu poate fi ignorat. De aceea personal cred că e bine să eviți păcatul în privința căsătoriei încă de la început și să nu-i oferi șansa să te prindă în ghearele lui care pot fi fără scăpare.

Toată lumea rostește sloganul "Nimic fără Dumnezeu!". Dar câți dintre oameni țin cont de părerea lui Dumnzeu atunci când își pun în practică gândurile lor egoiste? Spre exemplu, un individ, fie acesta necăsătorit, divorțat sau văduv, care ia de soție o femeie divorțată, arată cât se poate de clar că lui nu-i pasă absolut deloc că încalcă o lege a lui Dumnezeu - aceea care spune că "cine se căsătorește cu o femeie divorțată comite adulter." - [Matei 5:32] Iar soția care acceptă ca un astfel de individ să-i devină soț se află în aceeași situație culpabilă. Vor mai putea vreodată astfel de indivizi aflați într-o astfel de legătură nelegitimă să spere la binecuvântări de la Dumnezeu? Nicidecum. Dar le pasă lor de Dumnezeu?

Unii dintre acești oameni vor veni repede și vor zice: "Uite că eu sunt mai binecuvântat de Dumnezeu decât tine. Uită-te la avuția mea și compar-o cu sărăcia ta. Ție-ți merge rău cu dumnezeul tău, dar iată că mie-mi merge bine și nu-mi lipsește nimic." Da, probabil că și Stalin și Hitler au vorbit la fel. Dar Biblia consemnează astfel de observații pe care le-au făcut oameni sfinți și chiar profeți. Este interesant să medităm la aspectul acesta. Oare de ce procedează Dumnezeu așa? Eu cred că tocmai dintr-un motiv de dreptate pentru fiecare dintre noi. Astfel, celui care le are pe toate în acest sistem satanic, s-ar putea ca asta să-i fie plata pentru tot ce a făcut el și a întreprins în toată viața lui. Iar Dumnezeu nu este nedrept să-i ia plata agonisirii lui. I-o lasă, ca să se bucure de truda lui. Numai că Biblia vorbește despre oameni care nu vor mai avea niciodată parte de ceea ce se face sub soare. În ziua în care vor pieri, vor pieri și gândurile lor, și ura lor și gelozia lor, căci până și amintirea li se uită. - [Eclesiastul 9:5-6] Deci este vorba despre oameni care nu vor mai învia niciodată, căci ei au respins bunătatea nemeritată de la El și au tratat cu indiferență gestul lui Isus Cristos, care și-a dat viața pentru salvarea noastră de la pieire. Ei au fost preocupați numai de binele și de avuția lor, în toate zilele pe care le-au trăit pe pământ, și nu s-au gândit la Dumnezeu decât foarte puțin sau deloc. Au adunat comori pe pământ, nu în cer, iar Isus Cristos a vorbit și despre acest aspect: Mai degrabă, strângeți-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu rod și unde hoții nu sparg și nu fură. Căci, unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta. - [Matei 6:20,21]

Desigur, mulţi oameni nu vor fi de acord cu cele scrise aici, dar ei nu sunt de acord, de fapt, cu ce spune Biblia, care este Cuvântul lui Dumnezeu, şi, în ignoranţa care-i caracterizează pe unii dintre ei, îşi formează idei bazate pe propriile lor (pre)judecăţi, ca să explice, la nevoie, actul lor nelegitim. Această atitudine arată exact ce fel de "creştini" sunt ei, de fapt: nişte "creştini" care au propria lor lege, iar dumnezeul lor este lumea lui Satan cu tot ce oferă ea. În definitiv, aceasta atitudine arată diferenţa între adevăraţii creştini şi creştinii falşi - oameni care n-au nimic în comun cu Biblia şi nici nu vor să audă de ea, iar cel care respectă Biblia este catalogat de către aceştia ca fiind "fanatic" şi "periculos", ca să nu mai pomenesc alte jigniri care le sunt aduse creştinilor care doresc să trăiască în devoţiune sfântă.

Totuși, dacă cineva, fără să-și dea seama, a ajuns într-o situație de genul celor descrise aici, are la îndemână două variante: unus - CĂINȚA, urmată de botez, și duo - renunțarea la situația în care a ajuns fără să-și dea seama, cu tot ce presupune o astfel de opțiune, dar fără a ieși din prevederile sfintelor scripturi.

Autor:

#