Data: 07-12-2019
Cu ajutorul lui Dumnezeu, România-Ungaria 28-27!
Meciul de handbal feminin de la C.M. din Japonia - 2019 va rămâne în memoria românilor mulți ani de acum înainte. Dar sunt sigur că nici ungurii nu-l vor uita în veci. Această victorie senzațională a handbalistelor noastre înseamnă pentru noi, românii, mai mult decât câștigarea trofeului la acest C.M.
Comentariile din presa imbecilă din România au fost axate aproape în exclusivitate pe incidentul cu banner-ul afișat în tribună de către niște iredentiști mărunți pe care noi nici nu-i băgăm în seamă. Acesta este singurul lucru pe care ei l-au reținut din toată această partidă de handbal - treaba cu banner-ul.
În altă ordine de idei, cred că majoritatea ziariștilor de pe canalul Dâmboviței care au scris despre acest meci nici măcar nu au urmărit partida în cauză, ei trăind, ca întotdeauna, după cele scrise de către alții. Acești așa-ziși "ziariști", mulți dintre ei aproape analfabeți, scriu numai după ureche și se copiază unul pe altul în prostie, căci în ce altceva ar putea ei să se copieze unul pe altul?
Cel mai bun comentariu pe care l-am citit despre acest meci este unul din presa maghiară, și sună cam așa: "România a fost la patru meciuri și jumătate precum un pacient care mai are puțin de trăit, dar cu ajutor divin a reușit să revină la viață. A învins Ungaria cu 28-27 în ultimele secunde și s-a calificat în Main Round la Campionatul Mondial". Da, stimate ungur, așa este cum zici: cu ajutorul lui Dumnezeu! Sincer, îmi pare rău de unguroaica Kovacsics, căci ea a comis faultul asupra Laurei Pristaviță... un fault nu prea evident, ce-i drept. Dar poate că Dumnezeu așa vrut să facă lucrurile... prin ea, și poate că în așa fel încât povara înfrângerii să nu apese atât de tare pe conștiința ei. Dar Dumnezeu face de multe ori lucrurile într-un anumit fel tocmai pentru ca oamenii să se teamă de El. -Dacă nemțoaica a greșit acordându-ne acel "7 metri" care ne-a adus victoria și calificarea în grupele principale, asta nu mai este treaba noastră și nici nu ne interesează. Este treaba ei. Și să nu uităm că, la un moment dat, nemțoiaca în cauză ne-a sancționat mult prea ușor cu o dublă eliminare tocmai într-un moment în care noi eram foarte aproape de egalare și începeam să avem speranțe. De eliminările în cauză au profitat însă unguroaicele și ele iarăși s-au distanțat de noi, făcându-ne sarcina și mai dificilă.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, dovedește, și cu această ocazie, că este într-adevăr un om de caracter... un om cumsecade și de omenie. El nu a trecut cu vederea această tragedie a echipei de handbal a țării sale, ci prin cuvinte alese și încurajatoare și-a manifestat compasiunea față de handbalistele maghiare. Cuvintele lui vor rămâne proverbiale: "Capul sus! Aţi pierdut acum, în prezent, dar viitorul este al vostru!" Cinste ție, omule!
Ce se va întâmpla Duminică în partida cu Rusia contează și asta, dar cred că prea puțin ne va afecta. Unul dintre obiectivele principale ale echipei noastre la C.M. din Japonia - 2019 a fost atins: Am învins Ungaria! Și asta este foarte important. Dacă handbalistele noastre vor să-și prelungească șederea printre galbeni și să le arate câteva "bijuterii" din cufărul lor handbalistic, suntem de acord și vom fi și mai fericiți.
Remarcabilă pentru acest meci rămâne abilitatea cu care ambii antrenori ai celor două echipe au știut să gestioneze și să se folosească de dreptul lor la „Time out„. Cu alte cuvinte: să știi în ce moment să rupi ritmul unui joc atunci când situația îți este favorabilă sau defavorabilă. În felul acesta, antrenorul poate să participe efectiv la joc și să-și aducă aportul la victoria echipei sale. De aici și frumusețea acestui sport.
Felicitări întregii echipe de handbal a României!
Vă mulțumim pentru bucuria pe care ați adus-o în inimile noastre!
#
